Interesul Public » ROMÂNIA ÎN LUME » Fundația Soros guvernează la Chișinău (I)

Fundația Soros guvernează la Chișinău (I)

13 Martie 2008 | de SILVIU TUDOR SALADJIAR | 792 Afisari

Modifica marimea textului

Adauga comentariu Trimite articolul pe email Vezi comentarii Tipareste articolul

La 4 aprilie 2005, opoziția din Republica Moldova a dat votul rușinii unui președinte comunist, Vladimir Voronin, ale cărui relații cu Moscova lui Putin și cu Washingtonul lui Bush jr. nu mai erau atât de bune (citește „concesive“). Atunci, liderii „democrați“ și „româniști“ care astăzi se bat cu pumnișorii lor de mucava în piept și pretind că doresc apropierea de UE și NATO, au declarat că votul lor a reprezentat o dovadă de uniune națională, care a preîntâmpinat o intervenție în forță a Rusiei în Moldova. Realitatea este cu totul alta.

Într-o Moldovă pauperizată și dezinformată agresiv, motivația a prins de minune la cei care mai sperau că zilele moșneguțului alcoolic erau pe sfârșite. Între două rele (Voronin, pe de o parte, și posibilitatea ca rușii să organizeze o lovitură de stat care să îl înlăture pe „proeuropeanul“ Voronin de la putere și să reorienteze vectorul politic al Chișinăului spre Moscova), „democraț ii“ au ales calea compromisului. Colegul Constantin Tănase, de la „Timpul“ din Chișinău, aprecia în urmă cu aproape doi ani că aceasta era o „motivație credibilă pentru naivii manipulați și intoxicați de propaganda deșănțată a clovnilor politici, care au confiscat ideile Mișcării de eliberare națională a basarabenilor, le-au compromis cu bună știință și le-au adus la picioarele generalului sovietic de miliție (Vladimir Voronin - n.n.), românofob notoriu, transformat în exponent al europenismului și simbol al rezistenței antirusești... Eu nu doresc să fac parte din categoria celora care cred în aceste gogoșele roșii-oranj...“.

Un lanț negru bisecular

4 aprilie 2005 este o dată care se înscrie în lista neagră a evenimentelor dramatice ale istoriei Basarabiei din ultimele 200 de ani: 16 mai 1812 - răpirea Basarabiei de către ruși, 28 iunie 1940 - ocuparea Basarabiei de către sovietici; 25 februarie 2001 - (re)venirea comuniștilor la putere. 4 aprilie 2005 este ziua rușinoasei capitulări în fața comuniștilor (rușilor) a unor politicieni veroși și ipocriți, ce au mimat atașamentul față de idealurile naționale și democratice, pretinzând că au înlăturat, astfel, pericolul rusesc. Fața nevă zută a actului de la 4 aprilie poate fi cunoscută doar odată cu descoperirea actorilor principali care l-au făcut posibil. Marc Tkaciuk, consilierul principal al președintelui Voronin, în fapt, omul care conduce Moldova ca un veritabil cardinal Richelieu, este creatorul și organizatorul menținerii la putere a unei structuri mafiote. În anii ‘90, Marc Tkaciuk a lucrat cu MI6 britanic, deci avea cunoștințe despre modalităț ile de operare ale serviciilor de informații occidentale, inclusiv americane și, sub influen- ța plăților multiple (rusești, americane, britanice, dar nu româ- nești) pe care le primea, omul tuturor și-a îndeplinit misiunea. Prin Inna Tereșenko, o fostă colegă de facultate din Odessa, Ucraina, avea acces la Natalya Belister și la SBU-ul ucrainean. Și-a infiltrat oamenii săi în programe de schimb academic, economic, cultural etc., cu occidentalii. Și-a cumpărat tehnică de ultimă generație pentru Școala Superioară de Antropologie, pe care o conduce.

Revoluția curcubee

Lucrurile se schimbă odată cu apariția ideii unei coaliții de opoziție democratice , după modelul românesc de succes, dar și după cel ucrainean din 2004. În acest proiect nu a fost inclus și PPCD-ul lui Iurie Roșca, întrucât sondajele realizate de către International Republican Institute indicau că PPCD-ul și Blocul Moldova Democrată ar câștiga mai multe voturi ca entități politice distincte, decât ca o alianță. Inițial, BMD-ul a primit sprijin financiar extern însă, în a doua jumătate de an de la demararea proiectului, banii au fost redirecționați către formațiunea de guvernământ, din pricina vizitelor tot mai dese ale liderului BMD, Serafim Urecheanu, la Moscova. În mai 2004, cu Coaliția 2005 și cu BMD aflate în plin avânt, se părea că PCRM va dispărea de pe arena politică. Dar fostul bursier Soros - Tkaciuk, a găsit, în stil MI6 (este de notorietate relația „apropiată“ dintre MI6 și Soros) un mod în care comuniștii să intre în legătură cu Fundația Soros, și cu sprijinul lui Vladimir Socor, „marele“ occidental, fiul lui Matei Socor, șeful agenției comuniste de presă românești, Agerpres. Relațiile de prietenie dintre Socor cu Robert Soros au înlesnit mai multe întâlniri între Oleg Serebrian, liderul Partidului Social-Liberal din Republica Moldova, și frații Soros, Robert și Jonathan. În schimbul promisiunilor pe care Marc Tkaciuk le face fraților Soros, de a aduce oameni ai Fundației Soros în Guvernul de la Chișinău, Soros a alimentat „revoluția curcubee“ moldovenească. Astăzi, rețeaua de ONG-uri din Moldova, aflată sub patronatul liberal-democraților Vlad Filat și Mihai Godea, este, de fapt, coordonată de Fundația Soros, care se regăsește în mai toate ONG-urile și afacerile din Republica Moldova, de la comerțul cu votcă și tutun la construcții și infrastructură.

792 Afisari