20 Iunie 2009 | de Costel Rotaru | 3558 Afisari

Modifica marimea textului

Adauga comentariu Trimite articolul pe email Vezi comentarii Tipareste articolul

NASA a lansat cu succes sondele lunare LRO şi LCROSS, joi, într-o misiune spaţială de pregătire a întoarcerii americanilor pe Lună, ce va avea loc în jurul anului 2020.

Racheta Atlas V a fost lansată de la baza aeriană din Cape Canaveral din Florida, din apropiere de Centrul Spaţial Kennedy, la ora 21.32 GMT, iar separarea finală a avut loc după 45 de minute.

Agenţia spaţială americană intenţionează să trimită astronauţi pe Lună, într-un proiect de explorare spaţială dezvăluit în 2004 de fostul preşedinte american George W. Bush.

Aceste sonde fac parte din prima etapă a acestui proiect, care pregăeşte misiunile spaţiale cu echipaj uman la bord către Marte şi celelalte planete ale sistemului nostru solar.

Obama, cu ochii pe „Constellation”

Preşedintele american Barack Obama a hotărât să reanalizeze acest program, denumit "Constellation", dar, fără să repună în chestiune, până în prezent, principalele lui obiective.

Miercuri, senatorul democrat Bill Nelson, care a efectuat un zbor la bordul unei navete spaţiale, a declarat că bugetul NASA pentru acest program este insuficient.

Sondele LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) şi LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite) reprezintă prima misiune din acest proiect.

Obiectivele principale ale modulului LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) pentru această misiune de 12 luni sunt cartografierea suprafeţei lunare, identificarea posibilelor zone de aselenizare, căutarea eventualelor urme de gheaţă pe Lună şi măsurători precise ale temperaturii solului şi a radiaţiilor cosmice.

LRO, o sondă cu o greutate de 1.916 kilograme (din care 898 litri de carburant), va fi plasată pe orbita lunară, survolând satelitul terestru la o altitudine de 50 de kilometri. Călătoria ei de pe Terra spre Lună măsoară 384.000 de kilometri şi va dura patru zile.

Sonda LCROSS, lansată la bordul aceleiaşi rachete Atlas V, are ca misiune cercetarea urmelor de apă într-un crater din apropierea polului sudic lunar, unde emanaţiile de hidrogen detectate cu ajutorul misiunilor precedente au semnalat prezenţa gheţii.

Modulul LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite) va rămâne ataşat, în timpul zborului spre Lună, care va dura trei luni, de al doilea modul al rachetei Atlas V, denumit Centaur, de care se va separa cu puţin timp înainte ca acesta să se prăbuşească într-un crater lunar.

LCROSS, cu o greutate de 891 de kilograme, va avea aceeaşi soartă patru minute mai târziu, pentru ca cele nouă instrumente de la bordul lui, din care trei spectrometre, să aibă timpul necesar să colecteze şi să analizeze particulele proiectate în spaţiul extralunar, în urma şocului provocat de prăbuşirea modulului Centaur şi să le transmită spre Terra.

Explozia Centaurului, pe o înălţime de şase kilometri

Impactul modulului Centaur, a cărui greutate este de 2,36 de tone, va echivala cu explozia unei tone de material explozibil şi va ridica aceste particulele din solul lunar până la o înălţime de şase kilometri, formând un crater cu un diametru de 20 de metri şi o adâncime de patru metri.

Telescopele terestre şi spaţiale, inclusiv celebrul Hubble, vor fi setate să urmărească acest impact şi să facă măsurătorile programate.

Costul total al celor două sonde este de 579 de milioane de dolari, din care 500 de milioane de dolari reprezintă costul modulului LRO.

3558 Afisari

4.2471

-0.0058

3.2679

0.0157